Generalităţi despre înotul bebeluşilor

Apa, datorită proprietăţilor ei, are o influenţă pozitivă asupra dezvoltării fizice şi psihice a bebeluşului. Bebeluşii care iau contact cu apa încă din primele luni de viaţă, capătă sentimente de încredere, curaj, precum şi o mare libertate a mişcărilor în apă, ceea ce contribuie la dezvoltarea lor psihomotorie extrem de rapidă..

Legătura dintre bebeluş şi apă este specială. Timp de 9 luni fătul a trăit în siguranţă şi linişte în uterul matern. Perioada aceasta este evocată de fiecare bebeluş cu ocazia contactului cu apa şi, în bazin, ei retrăiesc în mâinile părinţilor aceeaşi siguranţă. În bazin, în condiţiile unei ape de calitate aflată la o temperatură corespunzătoare, bebeluşul se linişteşte şi pluteşte cu uşurinţă. Cu cât începem mai repede să participăm cu bebeluşii la programele de activităţi acvatice, cu atât va fi mai vie pentru ei această amintire, tocmai de aceea activităţile pot începe deja de la 4 luni. Începerea activităţilor este influenţată şi de primele vaccinări obligatorii, fiindcă fiecare organism reacţionează altfel.

Începerea timpurie este recomantă şi din cauza reflexului de imersie, dar nu pentru faptul că acesta s-ar pierde cu timpul ci, pentru că reflexul respirator devine din ce în ce mai puternic cu creşterea bebeluşilor iar readucerea capacităţilor subacvatice ale bebeluşilor va dura mai mult. Acest reflex se află printre reacţiile de bază ale sistemului nervos central. Pe măsură ce creşte, activitatea nervoasă este preluată de cortex şi reflexele primare dispar. Reflexul de imersie este înăscut, la bebeluşi apare când obrazul lor ajunge în apă pentru a proteja căile respiratorii de pătrunderea apei. Datorită acestui reflex de imersie şi a mişcării sub apă putem fortifica muşchii respiratori a bebeluşilor şi putem intensifica capacitatea lor pulmonară.

Acest reflex nu însemnă că-i putem ţine bebeluşii oricât sub apă.

Este INTERZISĂ scufundarea facultativă a bebeluşilor fără o instruire în prealabil a adultului însoţitor şi fără o supraveghere corespunzătoare!

În activitatea acvatică cu bebeluşii important este bebeluşul şi nu înotul. Nu este importantă performanţa sau învăţarea cât mai rapidă a înotului . Cu ocazia activităţii comune – bebeluşul, mama şi/sau tata - pe prim plan stă totdeauna buna dispoziţia şi jocul. Participarea ambilor părinţi la programul de activitate acvatică a bebeluşilor este esenţială în dezvoltarea comunicării nonverbale părinte-copil. Cu toţii dobândesc experienţe comune de încredere şi se consolidează o legătură plină de dragoste.